Home » Frontpage » Inserția pe piața muncii a studenților Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion (2012-2016)

Inserția pe piața muncii a studenților Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion (2012-2016)

0 Flares Filament.io 0 Flares ×

jurnalism. hyperion

Inserția pe piața muncii a studenților Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion (2012-2016)” este o sinteză redactată de Decanul Facultății de Jurnalism, prof. univ. dr. Ion Marin.

Lucrarea se va axa asupra faptului că an de an (mai exact în ultimii 4 ani, perioada supusă analizei), un număr important de absolvenți ai Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion – aproape jumătate, iar uneori chiar mai mult ca, de exemplu, anul trecut (2015) – sunt deja încadrați în muncă la sfârșitul celor trei ani. Un număr important dintre aceștia și-au găsit loc de muncă în media, practic în marea lor majoritate, dacă luăm același an de referință, 2015.

Toate aceste afirmații sunt bazate pe listele de absolvenți întocmite chiar în ziua susținerii licenței sau dizertației cu toate datele privind locurile de muncă. Astfel, constatăm că în cei trei ani universitari analizați (2012-2013, 2013-2014, 2014-2015) avem 310 absolvenți cu licență și circa 120 de masteranzi, dintre care cei mai mulți și-au luat masterul la Hyperion, iar alții la alte universități. Din totalul de 430 licențiați și masteranzi, la sfârșitul studiilor, 226 aveau deja locuri de muncă stabile. Lista urmează să fie completată cu absolvenții licențiați și masteranzi din anul universitar 2015-2016.

Se conturează în acest fel un experiment unic în activitatea universitară. Cel puțin în raport cu alte facultăți de profil din țară (jurnalism, comunicare, relații publice, publicitate), aceste rezultate sunt, practic, fără corespondent. Această afirmație se bazează pe relațiile directe de colaborare pe care Facultatea de Jurnalism Hyperion le-a avut în cadrul proiectelor cu fonduri europene POSDRU, unde profesorii și studenții noștri au conlucrat cu cei de la universități de prestigiu, precum Universitatea Babeș Bolyai, Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea din Galați și altele, și de fiecare dată acest procent ridicat de studenți deja încadrați de la Hyperion a constituit o mare surpriză, dat fiind că în aceste instituții încadrarea în timpul studiilor este mai curând o întâmplare și o excepție.

Cum se explică aceste rezultate, pe ce se bazează ele?

Este vorba, mai întâi, de accentul pus pe practică încă din primele zile de școală. De la bun început, studenților de la Jurnalism – în ultimii patru ani – li s-a explicat că scopul principal al facultății pe care o urmează este de a-și găsi un loc de muncă compatibil cu studiile urmate pe cât posibil până la sfârșitul celor trei ani de curs.

Aceasta este o viziune total diferită  față de alte facultăți, unde convingerea și directiva cadrelor didactice este că, mai întâi, trebuie să studieze teoretic domeniul și abia apoi să-și caute loc de muncă.

Într-o asemenea concepție, studenților nu li se oferă timpul necesar și îndrumarea  competentă spre a face practică, a scrie, a publica, a participa la emisiuni, a căuta posturi de radio și televiziune unde să fie acceptați ca drept colaboratori, astfel încât activitatea de practică devine formală și fără finalitate.

Conform legii învățământului, participarea la cursuri este facultativă, iar cea de la seminarii poate fi suplinită prin forme de intercomunicare directă, online, consultații etc.

În ciuda acestui program flexibil care nu a exclus unele puncte de vedere diferite, la cursurile și seminariile profesorilor studenții vin în număr mare și, după cum se vede, în modul cel mai clar din aceste rezultate o fac cu cel mai mare interes.

O subliniere se impune: dacă la examenele din timpul anilor de studii se mai pot strecura accente de subiectivitate, trebuie spus că examenul de licență de la Facultatea de Jurnalism Hyperion este extrem de dur și exigent, cu lucrări sigilate și corectate separat de doi profesori în cadrul unei comisii de examen, după modelul examenului de Bacalaureat.

Un alt factor favorizant al acestui succes privind încadrarea studenților în muncă în ultimii patru ani l-a constituit faptul că Facultatea de Jurnalism Hyperion a beneficiat de masive fonduri europene în cadrul programelor POSDRU. Citez proiectele VEHMED, JOBS și City în cadrul cărora au făcut practică majoritatea studenților din facultate.

Un alt proiect este cel recent din anul universitar 2014-2015, intitulat „Profesioniști în domeniul artelor și jurnalismului”, când s-a înregistrat și cel mai mare număr de studenți încadrați, cu o valoare de 2 milioane de lei, la care au participat 210 de studenți de la Facultatea de Jurnalism, alături de cei de la Facultatea de Arte și Facultatea de Litere.

Un exemplu semnificativ este acela că nu mai puțin de 10 studenți s-au încadrat până la sfârșitul studiilor la Radio 3Net Florian Pittiș, unde lucrează și în prezent. Alții au reușit să se încadreze la România TV, Radio România Actualități, Cancan, Radio Brașov, Redacția 4Fun, Antena 1, Mediafax, MediaTrust, revista Glamour, Pro FM ș.a. Iar cei care nu au intrat încă în media, cum aspiră, și-au găsit locuri de muncă în firme, precum Building Investment, Diverta, AgroMassi, Philip Morris, Work&Travel, Banca Transilvania, X Mark Consulting, Primăria Municipiului București etc.

Este clar că toți aceștia s-au încadrat mai întâi cu poziția de studii medii, imediat după absolvire fiind trecuți pe studii superioare. Această situație a constituit un avantaj pentru că a însemnat și pentru angajator o perioadă de probă, iar pentru student un motiv în plus spre a deveni angajat permanent.

Proiectele europene au marele avantaj că stimulează studenții și prin aceea că practica lor este plătită, la fel ca și activitatea tutorilor care lucrează în instituțiile media cu care facultatea a încheiat parteneriat.

Între acestea, cităm pentru ultimul proiect (Profesioniști în domeniul artelor și jurnalismului) parteneriatele încheiate cu TVR, Radio România, RTV, ziarul Zaman, Senso TV, Evenimentul Zilei ș.a.unde studenții au făcut practică cu bune rezultate – așa cum am arătat, ce s-au soldat inclusiv cu angajarea lor – sub coordonarea unor profesioniști de excepție de la instituțiile amintite.

Desigur, mai sunt și alți factori favorizanți pentru desfășurarea cu bune rezultate a acestui veritabil experiment, unic în viața universitară – acela de inserție pe piața muncii a studenților într-un număr cât se poate de ridicat. Dar cel mai important factor este, desigur, calitatea, profesionalismul și seriozitatea colectivului de cadre didactice de la această facultate, conlucrarea la nivelul catedrei și cu studenții, ceea ce a dus la formarea în timp a unei reputații deosebite, la crearea unui renume ce atrage viitori studenți capabili să obțină astfel de performanțe. Ca să nu mai spunem că este cât se poate de evident că astfel de rezultate demontează fără drept de apel prejudecăți de genul „fabricilor de diplome” sau diferenței dintre învățământul particular și de stat. (în cadrul lucrării voi detalia cele prezentate mai sus, precum și alte argumente subsumate temei).

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 0 Flares ×

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 0 Flares ×