Home » APARIȚII MEDIA » Criticul Ioan Cristescu, decanul facultății de Arte Hyperion premiat de Academia Română

Criticul Ioan Cristescu, decanul facultății de Arte Hyperion premiat de Academia Română

0 Flares Filament.io 0 Flares ×

Joi, 7 decembrie 2023, a  avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pentru anul editorial 2021. Evenimentul s-a  desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00, în prezența membrilor Adunării Generale.

Premiile au fost acordate, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române: literatură şi filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, ştiinţe tehnice, ştiinţe geonomice, tehnologia informaţiei, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, ştiinţe economice şi juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru şi muzică.

Printre premiile acordate la această ediţie se numără:

Actriţa Rodica Mandache (profesor asociat la Facultatea de Arte Hyperion) – la secţiunea Artele Spectacolului, care a primit Premiul „Aristizza Romanescu”, pentru rolul Floarea Plătici din filmul „Luca” (regia: Horaţiu Mălăele),

Scriitorul Mircea Mihăieş la secțiunea  Filologie şi Literatură – recompensat cu Premiul „Titu Maiorescu” pentru volumul „Finnegans Wake, 628 – Romanul întunericului”,

Criticii literari Ioan Cristescu (decanul Facultății de Arte a Universității Hyperion) şi Ionel-Mircea Vartic  recompensaţi cu Premiul „Lucian Blaga” pentru volumul „I. Negoiţescu – Radu Stanca. Un roman epistolar. Ediţie integrală”.

Pe lista volumelor premiate în cadrul acestei ediții se află și două titluri din portofoliul Editurii Polirom: Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului de Mircea Mihăieș – Premiul „Titu Maiorescu” și Un roman epistolar. Ediție integrală, I. Negoițescu, Radu Stanca (în colaborare cu Editura Muzeului Literaturii Române) – coordonare, note şi postfaţă de Ion Vartic; ediţie îngrijită de Ioan Cristescu şi Ion Vartic – Premiul „Lucian Blaga”.

Mircea Mihăieș (n. 1 ianuarie 1954) conduce doctorate în literatura engleză și americană la Universitatea de Vest din Timișoara. Între 2005 și 2012 a fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Redactor-șef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eșecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roșu (1990, în colaborare cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu), Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist și visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Șapte zile, plus una. Mircea Mihăieș în dialog cu Ilie Stepan (2018), O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019), Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (2021). A primit de nouă ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat șase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la volumul de eseuri intitulat A doua viață a lui Corto Maltese.

Un roman epistolar. Ediție integrală, I. Negoițescu, Radu Stanca

. Coordonare, note şi postfaţă de Ion Vartic

. Ediţie îngrijită de Ioan Cristescu şi Ion Vartic

„Concepția despre artă a Cercului Literar al Universității «Regele Ferdinand I» din Cluj în exil la Sibiu s-a cristalizat în patru pași. Pasul 1: «Manifestul», scris de Negoițescu, cu un fond de idei și principii stabilite în mod colectiv; pasul 2: «De la stilul istoric la stilul filosofic» de Radu Stanca; pașii 3 și 4: ideea complexității interioare a operei de artă, susținută pe filieră germană de Victor Iancu, a trecut ca «furaj axiologic complex» în eseul «Resurecția baladei», la Radu Stanca. Acest ideal estetic complex a intrat în patrimoniul comun al Cercului, iar I. Negoițescu i-a schimbat numele în «euphorionism».” (Marta Petreu)

„Un roman epistolar participă, împreună cu numeroase alte cărți – În căutarea timpului pierdut, Călătorie la capătul nopții, Privește, înger, către casă, Tropicul Capricornului, Viața ca o pradă etc. –, la una dintre marile orientări ale secolului: a desființa frontiera dintre viață și literatură prin manifestarea în spațiul fiecăreia a potențelor amândurora. Un roman epistolar este viață și creație în aceeași măsură.” (Livius Ciocârlie)

Istoricul Premiilor Academiei Române și Regulamentul de acordare sunt disponibile pe site-ul instituției, în secțiunea Premii.

În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda șase diplome „Meritul Academic” și șapte diplome „Distincția Culturală”.

 

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 0 Flares ×

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 0 Flares ×