Ieri, 27 februarie, a avut loc la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Hyperion o conferinţă despre „Genocidul de la Khojaly”. Subiectul a fost dezbătut de către studenţii de la Jurnalism împreună cu decanul Facultăţii de Drept, Jurnalism, Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,  Ion Marin, şi invitaţi de onoare precum ambasadorul Azerbaijanului în România, Farid Abdinbayov, reprezentanta Centrului de Prevenire a Conflictelor, Cristiana Lavinia Lupu, şi Horia Gârbea, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Conferinţa a avut loc cu ocazia împlinirii pe 26 februarie, în acest an, a 22 de ani de la genocidul comis de armata armeană asupra oraşului Khojaly (Hogealî) din Azerbaijan. Ce s-a întâmplat mai precis acum 22 de ani? Pe 26 februarie 1992, armata compusă în mare parte din armeni a șters de pe fața pământului orice urmă a ceea ce cu o zi înainte fusese orașul Khojaly. 613 oameni uciși cu cruzime, 1275 de locuitori capturați de armată cărora li se adaugă 150 de persoane despre care nu s-a mai aflat nimic până azi. Multe alte persoane au fost rănite sau au avut de suferit, în urma pierderii unei persoane dragi, în acest conflict sângeros.

În timp ce în Azerbaidjan, Turcia, dar şi în presa internaţională, acest eveniment este numit „Genocidul din Hodjalî” sau „Tragedia din Hodjalî”, Armenia menţionează despre acesta ca fiind „Evenimentul de la Hodjalî”.  Pe 1 martie 1994, președintele Azerbaijanului în perioada 1993-2003, Heydar Aliyev,  a emis un ordin special prin care ziua de 26 februarie este declarată ziua genocidului de la Hogealî și zi de doliu național.  Interesele Armeniei de a cuceri orașul au fost strict strategice. Un spațiu înecat în cultură ce datează din secolele XIV-VII î.e.n., monumente de arhitectură și diverse obiecte prețioase. Însă o intenţie deplină a Armeniei a fost eliberarea drumului Askeran – Hankendi, dar și ocuparea aeroportului.

Consecințele acestui conflict sunt groaznice în special pentru cei care au fost nevoiți să asiste la actele de cruzime ale armenilor. Oamenii au rămas profund marcați și retrăiesc acele momente în fiecare zi din viața lor. Cu toate acestea,  poporul azer este determinat să revină pe pământul lor, împinși de ideea de continuitate, de perpetuare a neamului, dar și de neînlocuitul dor față de cei dragi pe care i-au lăsat în morminte.

Poate fi o lecție de viață tăria cu care poporul azer a trecut peste ororile comise de armeni și blândețea de care dă dovadă. Oamenii se gândesc la rezolvarea problemelor prin evitarea altor conflicte, acte de rasism sau răzbunare. Situația actuală însă nu poate continua la infinit, pentru că nevoia de acceptare o să-și spună cuvântul la un moment dat.

În cotidianul Ultima oră, găsiţi toate informaţiile despre Genocidul Din Hodjalî.