În data de 30.06.2025, ora 12:00, la sala de conferințe a Universității Hyperion din corp A, etaj 6, s-au  desfășurat lucrările   Sesiunii de comunicări științifice a Facultății de Științe Exacte și Inginerești-SEI, dedicată aniversării a 100 de ani de la crearea fizicii cuantice.

În cadrul acestui eveniment care s-a bucurat de un public numeros, interesat de avansul științei și al tehnologiei, au susținut lucrări  studenți, masteranzi și cadre didactice sau cercetatori, atât din Universitatea Hyperion cât și invitați din alte instituții de învatământ superior sau Institute de Cercetare din domeniul fizicii și al ingineriei.

Facultatea de Științe Exacte și Inginerești ocupă un loc central în cadrul ofertei educaționale a Universității Hyperion, promovând o abordare interdisciplinară, orientată spre inovație, aplicabilitate practică și excelență academică.

Programele de studiu din domenii precum Informatica, Fizica, Automatica si Informatica Aplicată și alte specializări conexe de masterat, sunt concepute pentru a răspunde atât cerințelor pieței muncii, cât și provocărilor științifice contemporane.

Facultatea de Știinte Exacte și Inginerești SEI Hyperion este organizată pe departamente și specializări, astfel:
1.Departamentul: Științe Inginerești
Specializarea: Automatică și Informatică Aplicată

2.Departamentul de Științe Exacte
Specializarea: FIZICĂ, INFORMATICĂ

3.Facultatea de Știinte Exacte și Ingineresti
Programul de studiu: Ingineria sistemelor, Fizica
Specializarea: MPPT, FZMA – MASTER.

Clik pe  Programul sesiunii de comunicări științifice

Vă invităm sa vizionați un fragment VIDEO din lucrarea prezentată de prof.univ.dr.Sever Spânulescu, fizician de renume mondial (care a adus o completare la teoria Efectului Fotoelectric si a Efectului Compton) despre experimentele și teoriile care au dus la nașterea Fizicii cuantice, pornind de la „catastrofa ultravioletă”. Astfel  fizica clasică a fost forțată să adopte intuiţia lui Max Planck și anume emisia energiei sub forma de cuante.

​De ce Anul 2025 a fost declarat pe întreg mapamondul, centenarul fizicii cuantice? Pentru că în urmă cu 100 de ani, cei mai luminați fizicieni ai tuturor timpurilor de până atunci, care ulterior au primit Premii Nobel în fizică (PN), au reușit să înțeleagă anumite fenomene care sfidează percepția și logica oamenilor, punând bazele fizicii cuantice, fără de care  tehnologiile de care dispunem astăzi, nu ar mai fi fost posibile.

Scurtă istorie despre începuturile  fizicii cuantice și importanța colosală a acesteia.

În urmă cu exact 100 de ani, în iunie 1025, Werner Heisenberg a reuşit să descifreze cel mai mare mister din istoria fizicii, prin crearea mecanicii cuantice. Se strânseseră deja numeroase fenomene şi teorii care păreau insolubile, deoarece fiecare răspuns crea alte întrebări şi genera concluzii în totală contradicţie cu unele constătari evidente.

Spectrul luminos al corpurilor incandescente părea să contrazică extraordinar  importanta teorie a electromagnetismului („catastrofa ultravioletă”), forţând fizica să adopte intuiţia lui Max Planck – emisia energiei sub forma de cuante (Premiul Nobel -PN).

Paradoxurile efectului fotoelectric au putut fi explicate de către Albert Einstein, prin absorbţia energiei tot sub formă de cuante (PN).

Şi totuşi spectrele conţineau în anumite poziţii fixe, unele linii a căror explicaţie era deja încercată timp de 100 de ani de către fizicieni.

După invenția radioului, undele electromagnetice sub forma cea mai evidenta – lumina, au continuat sa ne uimescă prin efectele relativiste, după care brusc au început să se comporte ca particule – fotonii. Experimentele lui Arthur Holly Compton nu mai lăsau nici o îndoială în acest sens: lumina are şi masă şi impuls (PN). Şi mai ciudat a fost că în anii următori, a devenit plauzibilă şi ipoteza simetrică: particulele se manifestă ca unde, aspect intuit de Louis de Broglie (PN) şi demonstrat experimental de Clinton Davisson si Lester Germer (PN).

Fizica devenise aproape incomprehensibilă, iar cei mai  mari fizicieni erau ca un om din paleolitic în faţa unui smartphone: cum ar putea să îl fixeze pe un băţ ca să vâneze cu el?

Şi totusi, imaginea unei realităţi ne-evidente se contura treptat în mintea umană, iar în 1925, doi fizicieni, aflaţi într-o adversitate declarată, Werner Heisember şi Erwin Scrodinger (ambii laureați ai PN) au reuşit să scrie câte o ecuaţie care explica totul, nu numai acest complex de fenomene misterioase.

Premiul Nobel(PN) părea ca nu poate fi evitat de către cei care lucrau la această problemă, iar cele două ecuaţii s-au dovedit în scurt timp ca fiind echivalente. În cele mai prolifice 12 luni din istoria cunoaşterii, care au urmat lui iunie 1925, a fost relevat întregul tablou al unei realităţi care nu încetează să uimească fizicienii chiar şi după 100 de ani.

Fizica cuantică a devenit cea mai revoluționară teorie de succes din istorie, care a schimbat viziunea lumii.

Preluată de alţi fizicieni şi aplicată în inginerie, a generat tranzistorul și toate sistemele electronice moderne, laserii, celulele solare, calculatoarele, afişajele digitale, telefoanele mobile, GPS, televiziunea digitala, roboți, AI şi multe altele…

Ce va urma? Poate că, fiind acum în epoca fierului şi având la dispoziţie cuie, încercăm sa le batem în grinzi de lemn folosind microscoape. Suntem de o sută de ani conştienţi ca nu înţelegem decât foarte puţin din fizica cuantică, dar orice va urma, fară aceasta, nu va fi posibil.

Elena Spânulescu, redactor șef Biroul de Presă Hyperion