Home » INFORMAȚII » „Memoria culturală şi instituţională ca mijloc de progres”, o conferinţă internaţională de succes

„Memoria culturală şi instituţională ca mijloc de progres”, o conferinţă internaţională de succes

15 Flares Filament.io 15 Flares ×

pt_trim_53

Departamentul de Litere şi Limbi Străine al Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi ale Naturii, din cadrul Universităţii Hyperion, a organizat, în ziua de 5 martie 2014, Conferinţa internaţională cu tema Memoria culturală şi instituţională ca mijloc de progres”, manifestare devenită deja tradiţională, aşa cum a precizat în discursul de bun-venit lector univ. dr. Cosmin Perţa, Şeful de Departament. Acestuia i-a urmat rectorul Universităţii, domnul prof. univ. dr. Sever Spânulescu, care a felicitat organizatorii şi (pentru) tematica propusă, şi şi-a manifestat speranţa pentru continuarea acestui tip de manifestări în cadrul Departamentului mai sus menţionat. 

pt_trim_03

Lucrările au fost deschise de prezentarea în plen a primului nostru invitat special, domnul prof. univ. dr. Ion Bogdan Lefter, cunoscut critic literar, profesor de literatură şi analist politic, de la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. Acesta a pornit de la casa Păucescu, acum sediul Uniunii Arhitecţilor din România, şi al unor birouri de proiectare şi Novotel Bucureşti, hotel de pe Calea Victoriei, în vecinătatea Palatului Telefoanelor, pentru a ne vorbi despre „Toposuri ale memoriei culturale. Recuperări şi asumări instituţionale”. Pe un fundal istoric şi politic, şi ajutat de o frumoasă ilustrare în Power Point, domnul profesor a făcut o fascinantă călătorie prin transformările suferite de cele două clădiri de-a lungul timpului.

pt_trim_50

Conferinţa a continuat cu primele două sesiuni paralele, cea din Sala de Conferinţe deschizînd, de altfel, şi seria prezentărilor prin Skype, o metoda în premieră pentru universitatea noastră. Astfel, în intervalul 10.30-12.30, lucrările au abordat subiecte de la condiţiile politice şi sociale din secolul XII şi influenţa lor asupra construirii şi păstrării anumitor elemente în memoria culturală (lector univ. dr Monica Oancă, Facultatea de Teologie, Universitatea Bucureşti – „Marie de France’s Eliduc – a Repentant Sinner: An Example of Popular Culture as a Means of Spiritual Progress”), desăvârşirea prin căutarea în sine, devenirea de tip Parzival, devenirea de tip Amfortas (conf. univ. dr Cristian Tiberiu Popescu, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion – „Cavalcada Graalului”), popularitatea poeziei cowboy, pretenţia acesteia de a fi generată de o moştenire culturală autentică, generatoarea unei forme literare autentice (doctorand Matthew Hargis, University of Arkansas, via skype – „American Cowboy Poetry: Fabricating Opposition and Community through ‘Authenticity’”), reclamele din campaniile electorale pentru alegerile prezidenţiale din America şi Polonia, candidaţii exploatînd teme de memorie pozitivă pentru a-şi descrie negativ oponenţii (dr. Anna Kuzio, University of Zielona Gora, Polonia, via skype – „The Politics of Memory: the Persuasive Use of Cultural Memory in Political Advertising in Polish and English Political Discourse”), valoarea de manifest istoric a tabloului Guernica al lui Pablo Picasso, vieţi distruse, clădiri marcate de război (lector univ. dr. Otilia Sîrbu, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion – „Guernica, durerea memorată”), memoria/amintirea experienţelor legate de şcoală şi valorile transmise de la o generaţie la cealaltă în familiile de români (lector univ. dr. Doina Irina Simion, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion – „Educational Values in Inter-Generational Transfer”) la rolul dublu al noţiunii antice greceşti de hubris în hibriditatea culturală, expresie a traversării graniţelor, sursă de creativitate şi literaritate (dr. Monica Manolachi, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti – „The Cultural Memory of Hybridity: Ethics and Aesthetics in Caribbean Epic Poetry”), influenţa romanului francez Madame Bovary – Gustave Flaubert- asupra romanului canadian Dust Over the City – André Langevin (asistent. univ. drd. Irina-Ana Droboţ, Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare, UTCB – „The Influence of Madame Bovary on Dust Over the City”), discursul cinematografic şi literar, reconstruirea perioadei comuniste în România şi memoria individuală în romanul Sunt o babă comunistă şi versiunea să ecranizată (lector univ. dr. Carmen Dominte, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion – „The Memory within the Memory”), memoria culturală ca atare (lector univ. dr. Cosmin Perţa, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion – „Jocuri ale memoriei culturale la Mircea Ivănescu”) şi, în fine, aspecte de amestec cultural provenite de la istoria uneia dintre cele mai preţuite comunităţi din Egiptul antic: parfumul kyphi (lector univ. dr. Renata Tatomir, Departamentul de Istorie, Universitatea Hyperion – „Welcoming the Gods or When Scent Writes History. A Transcultural Approach on the Most Famous Ancient Egyptian Incense, Kyphi”).

Cel de-al doilea invitat special, domnul prof. dr. Alexandru Porţeanu, cercetător principal la Institutul de Istorie „N.Iorga” al Academiei Române, Vicepreşedinte al Comisiei Mixte Româno-Ungare de Istorie, autor a peste 300 de lucrări ştiinţifice, peste 300 de comunicări ştiinţifice ş.a, autor al volumului Repriviri şi reflecţii istorice, şi Fondatorul Asociaţiei Foştilor Refugiaţi, a vorbit în plen despre chestiunea Trianonului (4.06.1920), şi dreptul la bucurie sau la durere al unor popoare, printre care Ungaria şi România, în lucrarea intitulată „Pentru o viziune de secol XXI a chestiunii Trianonului”. Domnul profesor a demonstrat că zicala „istoricii sunt prizonierii trecutului” nu este neapărat un lucru rău, numai cine cunoaşte trecutul poate schimba viitorul, dumnealui revendicându-se ca un „locuitor” al secolului XX. Aşa cum a precizat dânsul, sub imperativul păcii internaţionale, ratificarea tratatului de către 33 de state ale lumii s-a dovedit extrem de problematică, angrenând prietenii personale şi umori la nivelul diplomaţilor din toate statele. În plus, deşi politicienii unguri au încercat să se opună tratatului, populaţia maghiară l-a ratificat. Domnul profesor este martorul acestor diferenţe între social şi politic, fiind şi membru, încă din 1971, în comisia mai sus menţionată şi refugiat politic din Translivania.

pt_trim_39 Conferinţa a continuat/s-a încheiat cu ultimele 3 sesiuni paralele. Astfel, în intervalul 15.00-19.00, lucrările au abordat subiecte de la utopiile izolate descrise de romanul universitar (campus novel), influenţa arhitecturii asupra minţii şi comportamentului oamenilor în epoca sociologilor radicali (conf. univ. dr. Felix Nicolau, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion, şi UTCB – „Culture as Profitabile Memory at David Lodge”), subminarea şi parodierea post-modernistă a trecutului comunist, prin eufemisme, in cinematografie, Amintiri din Epoca de Aur (doctorand Adrian Oros, Facultatea de Litere, Universitatea de Nord, Baia Mare – „Recuperarea Epocii de Aur între seriozitate şi satiră”), romanul „1984” scris de George Orwell, şi felul în care esenţa acestui film, „Nu eşti capabil să-ti aminteşti evenimentele reale şi te convingi că îţi aminteşti evenimente care nu s-au întâmplat niciodată”, poate fi aplicată perioadei dintre anii 1649-1660 în insula Marii Britanii (prof.univ.dr Eric Gilder, Department of Communication and Development Studies at the Papua New Guinea University of Technology in Lae, Papua New Guinea şi cercetătorul independent Meryn Hagger, The John Lilburne Research Institute [for Constitutional Studies], UK, via skype – „The British Interregnum: a Yesterday that Never Happened”), materialitatea/ suportul material al textului, momentul în care pergamentul a înlocuit papirusul, sau când hârtia a înlocuit pergamentul, studiate azi, când spaţiul dedicat scrisului devine imaterial (doctor Marta Luigina Mangini, Laboratory of Diplomatics at the University of Milan and at the School of Archivistics, Paleography and Diplomatics of Milan, Italy, via Skype – „Looking at the Changes of Writing Materials in Italian Medieval Records”), evoluţia sistemului consonantic latin prin comparaţia limbii române cu alte limbi romanice de-a lungul istoriei lor, relaţia dintre formele hibride de comunicare şi puterea memoriei culturale în Europa (Corina Iulia Gajea, UTCB, – Linguistic Memories of Romance Languages”), la exemple de afinitate intelectuală între viziunea artistică a scriitorului de teatru Eugene O’Neill şi punctele de vedere exprimate de criticul şi susţinătorul său, Petru Comarnescu (lector univ. dr. Adriana-Carolina Bulz, Academia Tehnică Militară, Bucureşti – „Eugene O’Neill’s Romanian Memory Revisited through Petru Comarnescu’s Diary and Corespondence”), raportul diegesis/ mimesis, concretizarea textuală a  prosopografiei şi etopeei, reconstituirea un context socio-cultural în detaliile lui esenţiale, cu figuri marcante pe scena unei epoci extrem de prolifice în domeniul literelor, prin analiza publicisticii călinesciene (lector univ. dr. Ruxandra Coman, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti – „Tehnica portretului în publicistica lui George Călinescu”), exilul şi corespondenţa berlineză ale lui I.L Caragiale, identitatea culturală, conservarea valorilor unei societăţi şi constiinţa istorică a membrilor săi (lector univ. dr. Adriana Ghiţoi, Departamentul de Jurnalism, Universitatea Hyperion – „Corespondenţa lui I.L.Caragiale – memorie culturală a exilului său berlinez”), spiritualitatea românească centrată spre trecut în loc de viitor, istoria hiperbolizată şi, deci, nerealistă a României, întârzierea majoră în procesul maturizării spiritualităţii româneşti şi alinierii acesteia în rând cu marile civilizaţii occidentale (lector univ. dr. Marius Cucu, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, via skype – „Memoria cultural-istorică românească în viziunea lui Emil Cioran”), reconstruirea identităţii culturale de către viitoarele generaţii, continuitatea culturală a unei societăţi, o strategie scenografică urbană cu rădăcini în mediul rural şi în tradiţii (conf. univ. dr. Nina Florentina Mocănaşu, Departamentul de Sociologie, Universitatea Hyperion – „Cultural Continuity in Society”), şi, în fine, Crucişătorul Potemkin, cel mai bun film al tuturor timpurilor, şi Şcoala de Dramaturgie din Ural ca nou proiect educaţional (lector univ. dr. Silvia Ciobanu şi lector univ. dr. Mihaela Triboi, Facultatea de Arte, Universitatea Hyperion – „Cinematografia – o formă de memorie culturală /Studiu de caz: Serghei Eisenstein – Crucişătorul Potemkin” şi, respectiv, „Şcoala de Dramaturgie din Ural – un proiect educaţional de anvergură”).

pt_trim_46

La final, cei trei studenţi participanţi la secțiunea De la jurnal (literar) la blog,  au prezentat lucrări despre impactul jurnalului şi blogului, ca modalităţi de expresie literară, asupra cititorului actual, cu referire la Mircea Eliade şi Cristian Teodorescu (student, anul I, Alina Turbatu, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion – „De la memoriile lui M. Eliade la blogul lui Cristian Teodorescu”), despre avantajele şi dezavantajele Internetului şi despre cum să-ți construieşti un site de ştiri din care să şi câştigi bani (student, anul I, Adrian Baldovin, Departamentul de Jurnalism, Universitatea Hyperion – „Internetul: sursa vieţii sau cea mai mare afacere a zilelor noastre?”), şi despre istoria şi drumul blogosferei în România, diferenţa dintre blog şi jurnal online, cum pot fi utilizate blogurile şi de către cine, cum se poate crea un blog de succes şi cum se poate măsura popularitatea acestuia (student, anul I, Ciprian Stoian, Departamentul de Jurnalism, Universitatea Hyperion – „De la jurnal online la blog. Sau mai bine zis: De ce să-ţi faci blog?”).

Ca şi în cazul celorlalte conferinţe internaţionale de până acum, şi lucrările acestei conferinţe vor trece prin procedura double-blind peer-review şi vor fi publicate fie în revista Hypercultura, fie/şi pe un CD/în Analele Universităţii Hyperion.

Mai multe poze de la eveniment, găsiți aici.

15 Flares Twitter 0 Facebook 15 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 15 Flares ×

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 Flares Twitter 0 Facebook 15 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 15 Flares ×