Home » Frontpage » Masă rotundă în cadrul proiectului „Modelling the New Europe”, ediția a II-a

Masă rotundă în cadrul proiectului „Modelling the New Europe”, ediția a II-a

2 Flares Filament.io 2 Flares ×

afis_modellingA II-a ediție a Mesei Rotunde din cadrul proiectului european „Modelling the New Europe” a avut loc pe 20 noiembrie, la Universitatea Hyperion din București (în Sala Senatului).

Tema: „Provocări ale regionalizării pentru guvernanţa europeană: Nevoile existente pe piaţa muncii la nivel regional şi naţional în domeniul Guvernanţei Economice Europene”.

SINTEZA PRINCIPALELOR ASPECTE DISCUTATE

Instituţiile de învăţământ superior trebuie să fie din ce în ce mai conectate la mediul social şi să menţină permanent legătura cu diverse comunităţi şi organizaţii, care aşteaptă servicii clar formulate, materializate în absolvenţi cu un grad de specializare ridicat. Pe măsură ce învăţământul superior se dezvoltă, cresc şi standardele pe care societatea le impune. Dezvoltarea societăţii este direct proporţională cu nivelul şi performanţele obţinute prin educaţia superioară. De aceea, se impune creşterea interesului şi a gradului de implicare în educaţie şi a instituţiilor din afara mediului universitar.

Dezvoltarea învăţământului superior nu trebuie neglijată deoarece investiţia în educaţie poate juca un rol esenţial în redresarea economică. Experienţa formatorilor din educaţie, alături de spiritul inovativ al tinerilor, ca produse ale unui învăţământ superior de calitate, pot găsi soluţia unei noi strategii de dezvoltare. Cu alte cuvinte, instituţiile de învăţământ contribuie la modernizarea şi dezvoltarea societăţii şi sunt promotoare ale valorilor naţionale şi internaţionale.

Societatea românească trebuie să susţină modernizarea învăţământului superior, astfel încât acesta să poată răspunde cerinţelor unei societăţi a cunoaşterii, în condiţiile unei pieţe competitive economice europene. Nu se poate vorbi de calitate într-o societate a cunoaşterii, decât în concordanţă cu standardele europene şi internaţionale. Calitatea învăţământului superior este un indicator al calităţii culturii, al inteligenţei sociale şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii în general. Transformarea învăţământului superior la nivel mondial   într-un învăţământ de masă, nu are numai conotaţii negative, în sensul scăderii calităţii învăţământului superior, ci poate avea şi efecte pozitive, reflectate în creşterea calităţii vieţii, în societatea care stimulează accesul larg la învăţământul superior al tinerilor.

Misiunea sistemului de învăţământ este de a asigura o compatibilitate a absolvenţilor săi cu a absolvenţilor formaţi în cadrul învăţământului superior european.

În învăţământul superior românesc programele de studii nu sunt în corelaţie cu cerinţele de pe piaţa muncii. Sunt foarte puţine universităţi care pregătesc absolvenţi cu calificări şi competenţe bine definite pentru a avea o perspectivă clară legată de carieră. Abordările excesiv teoretice, generale şi lipsa aplicabilităţii imediate a cunoştinţelor acumulate sunt reclamate chiar de absolvenţi, care sunt puşi, în momentul integrării pe piaţa muncii să facă faţă unor lucruri despre care au cunoştinţe foarte bune teoretice, dar sunt incapabili să le aplice practic.

Printre măsurile pe care instituţiile de învăţământ superior ar trebui să le aplice pentru a întâmpina nevoile angajatorilor se numără condiţii mai severe pentru admiterea în facultăţi.

Angajatorii susţin că sistemul de învăţământ superior are nevoie de îmbunătăţiri, considerând că este important să se pună accentul mai mult pe specializare, dorind un învăţământ superior mai practic.

Investiţia în educaţie este necesară deoarece dezvoltarea economico-socială, dezvoltarea învăţământului apar ca cerinţe ale progresului de ansamblu al societăţii. Pe termen lung, învăţământul contribuie la dezvoltarea economică a unei ţări, stimulează progresul şi ridică standardul de viaţă al populaţiei. Însă, educaţia de calitate presupune mulţi bani investiţi în oameni, programe de cercetare, tehnologie, unităţi de învăţământ.

Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că, din universităţile româneşti ies absolvenţi care pot face performanţă, în ţară sau în afara ei. Ei pot, astfel, să devină specialişti competitivi care reuşesc să se pună în valoare în străinătate, unde mediul economic este stabil. „Nu este întâmplător faptul că tocmai ţările care au ştiut să investească în învăţământul lor pentru a lărgi accesul la formare şi a îmbunătăţi standardele educaţionale au obţinut, în timp, cele mai spectaculoase şi durabile creşteri economice, cu efecte salutare asupra calităţii vieţii întregii populaţii” .

În acest context, este necesară o colaborare permanentă între universităţi şi mediul economico-social, pentru a asigura o integrare a absolvenţilor pe piaţa muncii, rapidă şi eficientă. Pentru aceasta se impune o monitorizare a absolvenţilor şi elaborarea unor metodologii de analiză şi prognosticare a pieţei forţei de muncă, astfel încât mediul universitar să-şi poată adapta programele şcolare în funcţie de aceste cerinţe. Mediul universitar nu poate fi singurul răspunzător în găsirea unui echilibru între fluxul absolvenţilor şi integrarea acestora pe piaţa muncii. Trebuie stabilite competenţele şi responsabilităţile autorităţilor publice, ale partenerilor sociali şi agenţilor economici în proiectarea învăţământului superior, astfel încât să se reducă discrepanţele care pot interveni prin necorelarea fluxului de specialişti formaţi cu cei necesari pe piaţa muncii.

Cu alte cuvinte, trebuie optimizate activităţile practice desfăşurate de studenţi, trebuie redus timpul de integrare a absolvenţilor în spaţiul profesional şi trebuie ridicat gradul de mobilitate şi flexibilitate a absolvenţilor.

Măsura în care parcurgerea cursurilor unei facultăţi dezvoltă studenţilor competenţele necesare care să le asigure acestora o mai bună inserţie pe piaţa muncii, dovedeşte calitatea mediului academic. Putem afirma că, dacă rata angajării imediat după terminarea facultăţii este mare, acest lucru presupune că eficienţa instituţiei de învăţământ superior este mai mare. Când ne-am referit la eficienţa facultăţii am avut în vedere, atât oferirea unor programe de calitate, cât şi oferirea unor specializări care sunt cerute de piaţa muncii.

Una dintre priorităţile sistemului de învăţământ o constituie realizarea interdependenţei între diferitele componente ale sistemului de învăţământ, deoarece fiecare individ porneşte în traseul său educaţional de la educaţia elementară, urmând fie să treacă la nivelurile următoare, fie să opteze pentru alte tipuri de învăţământ (vocaţionale). Atunci când se pune problema reglementării orientării elevilor, studenţilor şi absolvenţilor sau a definirii sistemului de educaţie trebuie să se conştientizeze importanţa realizării unei planificari pe termen lung, care ar trebui să se bazeze pe o analiză profundă a realităţii (situaţia socio-economică, studii exacte, analize prospective, armonizarea sistemului de învăţământ la tendinţele sistemelor la nivel mondial, evaluarea rezultatelor).

Prestigiul şi eficienţa instituţiei de învăţământ superior este dată şi de demersurile ulterioare ale absolvenţilor săi, fie prin continuarea studiilor, fie prin integrarea lor pe piaţa muncii. De aceea, universităţile ar trebui să-şi dezvolte sisteme proprii de urmărire a dezvoltării academice şi profesionale a absolvenţilor săi şi să iniţieze legături funcţionale de comunicare cu aceştia şi cu diverse categorii de angajatori.

Scopul oricărei politici publice, indiferent dacă este vorba de reforma educaţiei, a sistemului sanitar sau a sistemului fiscal, este acela de a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Şi, într-un mod foarte important, discuţiile şi propunerile fundamentale privind reforma în educaţie au tins, până acum, să ignore rolul esenţial al oamenilor.

Majoritatea experţilor în educaţie uită că oamenii sunt productivi nu numai datorită sistemului nostru social şi economic sau a calităţii tehnologiilor pe care le folosesc, ci şi datorită educaţiei şi formării cu care vin la locul de muncă. În mod evident, reforma în educaţie trebuie direcţionată spre ceea ce economiştii numesc „formare de capital” – deşi formarea capitalului uman este uitată.

S-au conturat unele recomandări privind asigurarea/facilitarea inserţiei tinerilor absolveţi de învăţământ superior pe piaţa muncii:

  1. recomandări care îi vizează pe studenţi: implicarea în activităţi de voluntariat, manifestarea unui interes crescut pentru auto-dezvoltarea profesională, pentru participarea la seminarii şi conferinţe, participarea activă la cursurile şi seminariile din facultate, precum şi la programele de studiu din străinătate, implicarea în cercetări ştiinţifice realizate la nivelul facultăţii.
  2. recomandări pentru cadrele didactice universitare şi facultăţi: o implicare mai mare a facultăţii în problemele societăţii, existenţa unor contracte de colaborare cu firme/organizaţii potenţiale angajatoare ale absolvenţilor; o monitorizare permanentă a absolvenţilor, în vederea stabilirii ofertelor educaţionale pentru anii viitori, pentru realizarea unei corelări între oferta şcolii şi cererea de pe piaţa muncii, existenţa unei cooperări internaţionale cu alte universităţi de profil din lume, în vederea realizării unor schimburi de experienţă între profesori, cercetători şi studenţi.
  3. recomandări pentru angajatori: organizarea unor stagii de practică pentru studenţii/masteranzii din anii terminali, organizarea în colaborare cu facultatea a unor seminarii, conferinţe pentru studenţi, prezentarea unor oferte de muncă în cadrul facultăţilor, menţinerea unei legături permanente cu facultatea (anunţarea desfăşurării unor târguri de slujbe, alocurilor disponibile din interiorul instituţiei/organizaţiei), implicarea studenţilor în cercetări realizate de instituţii/organizaţii angajatoare.

Dezbaterile au fost moderate de doamna conf.univ.dr. Corina-Maria Ene, manager de proiect.

Raport masa rotunda nov_2014

Contact:

Manager de proiect

Corina-Maria ENE

Tel.: 0745.806.135; 0754.282.271

2 Flares Twitter 1 Facebook 0 Google+ 1 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 2 Flares ×

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 Flares Twitter 1 Facebook 0 Google+ 1 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 2 Flares ×