Home » EVENIMENTE » ADELA MĂRCULESCU, actriță de frunte a teatrului şi filmului românesc

ADELA MĂRCULESCU, actriță de frunte a teatrului şi filmului românesc

0 Flares Filament.io 0 Flares ×

„Destine cu har, profesii exemplare, oameni de poveste, elite naţionale…Prin dăruirea, creaţia şi profesionalismul lor au mărturisit respectul şi aprecierea pentru o naţiune întreagă.

   Pentru acest fapt, vă mulţumim!”

Cu ocazia decernării  diplomei de „Actriță de frunte a Teatrului şi Filmului Românesc pentru cariera de 55 de ani închinată scenei Teatrului Naţional bucureştean.”, de către primarul general al capitalei, Gabriela Firea, distinsa actriță ADELA  MĂRCULESCU, profesor emerit la Facultatea de Arte  a Universității Hyperion, a transmis cele mai frumoase gânduri și urări studenților de la specializarea actorie.

„ De câte ori recitesc cuvintele de mai sus – înscrise pe „diploma”, sufletul mi se strânge de o durere întregită de o bucurie pe măsură…sau invers…de o bucurie ivită dintr-o întristare cât mai exact circumscrisă…

Anii au însemnat totdeauna pentru mine – şi fără să-i număr – o stare de spirit, nu timp care se scurge, se schimbă şi odată cu el noi, în pas totdeauna cu el, pentru a nu fi învinşi.

Şi, Doamne!, ce bucurie îţi poate aduce recunoaşterea celor 55 de ani, fixaţi, însemnaţi, martorii unui teatru construit pe cel mai trainic fundament, mărturisire netăgăduită a ceea ce a fost Teatrul Românesc dintotdeauna, a ceea ce am fost noi actorii lui, a ceea ce am fost dintotdeauna recunoscuţi: printre cele mai bune teatre din lume.

Şi aşa vreau să rămânem.

Vrem să putem. Pentru că putem.

Ştiu că putem!

Cei 55 de ani sunt a câtorva generaţii de artişti.

Şi eu mă socotesc acum expresia fericită a celui care a putut fi pe scenă alături de un Giugaru, Birlic, Finteşteanu, Beligan, Barton, Tanţi Cocea, Irina Răchiţeanu…Anca Şahighian…sau Carmen Stănescu…

Ei, toţi, laolaltă cu regizori de netăgăduită hărăzire, sunt cei care îşi primesc astăzi Recunoaşterea şi Recunoştinţa.

Pentru că totul se schimbă, nimic nu se pierde.

Pentru că actorul întruchipează toate pasiunile lumii şi teatrul ca atare este o cronică scurtă a epocii. (Aşa a spus Shakespeare și nu-l pot contrazice.)

Actualitatea este esenţială în jocul şi repertoriul actorilor, indiferent de timpul în care acesta din urmă a fost conceput.(Tot de la Shakespeare citire, Londra, teatrul The Globe.)

Şi sigur, de netăgăduit este cea mai importantă dorinţă a unui profesor pentru zeci de viitori actori:

Să împlinească speranţele profesorilor;

Să împlinească dezideratele şi vrerea Universităţii;

Să devină speranţe împlinite, visuri realizate, îndrăzneala întemeiată a unor generaţii de viitori actori şi a profesorilor lor.

A Universităţii lor: Hyperion.

Şi speranţele nu ne sunt deşarte.”

Adela Mărculescu

 

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 0 Flares ×

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 LinkedIn 0 Pin It Share 0 Filament.io 0 Flares ×