Pe 1 noiembrie 2025, a avut loc inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean (GEM – The Grand Egyptian Museum), un eveniment istoric organizat fastuos, cu rigoare logistică, ce a demonstrat eforturile și preocuparea autorităților egiptene pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural, oferind experiențe multisenzoriale captivante și

imersiunea publicului în antichitate prin intermediul tehnologiilor de realitate virtuală, holograme, efecte sonore și vizuale, inteligență artificială, drone, proiecții video 360°.

În semn de înaltă prețuire pentru moștenirea arheologică a Egiptului, data aleasă pentru redeschiderea muzeului pentru public (4.11.2025) a coincis cu cea de-a 103-a aniversare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon, numit și „Rege de Aur”, datorită cantității covârșitoare de artefacte funerare din aur descoperite, incluzând celebra mască mortuară.„Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean marchează o nouă epocă în conservarea și celebrarea patrimoniului cultural al Egiptului antic. Prin reunirea celor mai semnificative artefacte, avansarea cercetării și implicarea publicului global, GEM consolidează locul central al Egiptului în patrimoniul mondial și continuă să inspire atât studii, cât și uimire.” aflăm din articolul scris de prof.univ.dr. Renata G Tatomir – egiptolog de renume internațional, Președintele Senatului Universității Hyperion, precum și alte informații, concluzii interesante în legătură cu:

• Semnificația acestui eveniment;
• Numărul de artefacte găzduite de GEM și consolidarea comorilor antice ale Egiptului;
• Viziunea și geneza Marelui Muzeu Egiptean;
• Proiectarea și construcție arhitecturală a GEM;
• Comori și artefacte: inima GEM;
• Anunțul deschiderii oficiale;
• Închidere temporară și redeschidere comemorativă;
• Egiptologii și ascensiunea egiptologiei;
• Concluzii.

Vă invităm să lecturați acest articol!

Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean-GEM: celebrarea moștenirii                                              durabile a Egiptului antic

                                                              Renata G. TATOMIR

Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean (GEM), considerat, nu numai cel mai mare muzeu de egiptologie din Egipt, ci și cel mai mare muzeu arheologic din lume, marchează un moment important în conservarea și celebrarea moștenirii antice a Egiptului.

Situat pe Platoul Giza, în fața emblematicelor piramidelor, GEM nu este doar o minune arhitecturală contemporană, ci și o instituție culturală concepută pentru a face legătura între ilustrul trecut al Egiptului și identitatea sa contemporană.

Găzduind peste 100.000 de artefacte, inclusiv colecția complete de aproximativ 5000 de piese a tezaurului funerar intact al faraonului Tutankhamon – de la descoperirea mormântului căruia pe 4 noiembrie s-au împlinit 103 ani – adică cele mai mari și mai magnifice comori ale Egiptului antic, GEM nu numai că are ca misiune conservarea artefactelor, ci povestește călătoria însăși a egiptologiei, sintetizând grandoarea și complexitatea Egiptului antic, descoperirile arheologilor celebri și fascinația continuă pentru civilizația antică a Egiptului.

Viziunea și geneza Marelui Muzeu Egiptean

Conceptualizarea Marelui Muzeu Egiptean s-a născut din ambiția Egiptului de a crea un depozit de nivel mondial pentru bogăția sa arheologică inegalabilă. Necesitatea unei astfel de instituții a devenit din ce în ce mai evidentă pe măsură ce Muzeul Egiptean din Piața Tahrir, inaugurat în 1902, s-a confruntat cu limitări de spațiu, conservare și experiență a vizitatorilor, din cauza creșterii exponențiale atât a artefactelor, cât și a numărului de turiști. Așa cum a exprimat Sheriff Abdel Gaffar în 2018, proiectul GEM a fost conceput nu doar ca o soluție la aceste provocări logistice, ci și ca o inițiativă culturală transformatoare care vizează repoziționarea Egiptului în fruntea gestionării patrimoniului global.

Conceptualizarea Marelui Muzeu Egiptean poate fi urmărită în anii 1990, la inițiativa ministrului Culturii din Egipt, pe atunci, Farouk Hosni. Hosni și-a exprimat nemulțumirea pronunțată față de condițiile predominante ale Muzeului Egiptean din Piața Tahrir, descriindu-l ca fiind învechit și dăunător atât moralului, cât și implicării științifice. În cuvintele sale, starea învechită a muzeului a dus la suferință personală, iar eforturile sale de restaurare au fost considerate nereușite.

Ca răspuns la aceste preocupări, guvernul egiptean a început oficial proiectul GEM în 1992, în timpul președinției lui Hosni Mubarak. Obiectivele principale exprimate la lansarea proiectului au inclus găzduirea unei game mai largi de artefacte și consolidarea comorilor antice ale Egiptului într-o instalație modernă, construită special. Punerea simbolică a pietrei de temelie în 2002 a marcat tranziția de la planificare la dezvoltare tangibilă, în timp ce activitățile de construcție au început oficial în 2005.

Proiectare și construcție arhitecturală

Viziunea arhitecturală a GEM a fost stabilită printr-un concurs internațional, la care au fost primite 1.557 de propuneri din 82 de țări. Propunerea câștigătoare, realizată de Heneghan Peng Architects, a fost selectată în 2003 și realizată în colaborare cu parteneri de inginerie și design, inclusiv Buro Happold, Arup și ACE Consulting Engineers. Muzeul cuprinde o suprafață totală de 500.000 de metri pătrați, cu 167.000 de metri pătrați de spațiu construit.

Forma sa triunghiulară distinctivă, teșită, este situată strategic la doi kilometri nord-vest de Piramidele din Giza, orientarea sa aliniind pereții nordici și sudici ai clădirii cu Marea Piramidă a lui Khufu și Piramida lui Menkaure. Caracteristicile arhitecturale, precum fațada grandioasă din alabastru și o piață plină de palmieri, sunt completate de un atrium spațios, conceput pentru expunerea de statui monumentale.

Pe 10 iunie 2018, a fost atinsă o piatră de hotar semnificativă odată cu dezvăluirea oficială a logo-ului muzeului, conceput de Tariq Atrissi. Decizia muzeului de a-i comanda lui Tariq Atrissi logo-ul muzeului subliniază importanța încredințării unor astfel de proiecte unor designeri experimentați, capabili să sintetizeze influențele istorice și contemporane. Costul total al acestui proiect de design s-a ridicat la 800.000 de lire egiptene, o cifră care a cuprins nu numai crearea logo-ului în sine, ci și designul expoziției muzeale, care a fost implementată de compania germană Atelier Bruckner.

Comori și artefacte: inima GEM

GEM găzduiește o colecție unică de artefacte egiptene care acoperă întreaga istorie a civilizației, de la perioada predinastică până la Egiptul copt (creștin), adică peste 5.000 de ani de istorie. Dintre cele 100.000 de obiecte ale sale, cel puțin 20.000 sunt expuse publicului pentru prima dată. Printre noile expoziții se numără colecția completă a tezaurului funerara al regelui Tutankhamon din Regatul Nou, cuprinzând 5.398 de piese individuale, expuse într-o galerie dedicată de 7.500 de metri pătrați și expuse împreună pentru prima dată de la descoperirea sa din 1922. În plus, muzeul urmează să prezinte mai multe artefacte recent restaurate, precum a doua barcă funerară solară a faraonului Khufu din Dinastia a IV-a, colecția reginei Hetepheres și ansamblul aparținând lui Yuya și Thuyu, părinții reginei Tiye din Regatul Nou.

GEM va oferi, de asemenea, o varietate de spații expoziționale, inclusiv galerii pentru expoziții permanente și temporare, un muzeu pentru copii, precum și experiențe digitale interactive, toate cuprinzând o suprafață de 32.000 de metri pătrați. Muzeul găzduiește, de asemenea, statui monumentale, sarcofage decorate complex, papirusuri și obiecte de zi cu zi care ilustrează complexitatea civilizației egiptene antice. Aceste comori exemplifică realizările artistice și tehnologice ale Egiptului și servesc drept surse primare pentru cercetări științifice continue.

Anunțul deschiderii oficiale

Pe 6 august 2025, prim-ministrul egiptean Mostafa Madbouly a declarat că președintele Abdel Fattah el-Sisi a aprobat data de 1 noiembrie 2025 ca dată oficială de deschidere a Marelui Muzeu Egiptean. Această decizie a venit în urma unui interes național și internațional considerabil pentru finalizarea muzeului, deoarece se așteaptă ca GEM să devină una dintre cele mai importante instituții din lume dedicate civilizației egiptene antice. Stabilirea unei date definitive de deschidere subliniază angajamentul guvernului egiptean față de conservarea culturală și promovarea studiilor arheologice.

Închidere temporară și redeschidere comemorativă.

În pregătirea evenimentului istoric, Marele Muzeu Egiptean a fost închis temporar în perioada 15 octombrie – 3 noiembrie 2025, inclusiv. Acest interval a fost destinat aranjamentelor logistice finale, măsurilor de securitate și instalării meticuloase a exponatelor pentru a asigura o experiență optimă a vizitatorilor și siguranța artefactelor.

Muzeul și-a redeschis porțile publicului pe 4 noiembrie 2025, coincizând cu cea de-a 103-a aniversare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon, așa-numitul „Rege de Aur”, datorită cantității covârșitoare de artefacte funerare din aur descoperite, incluzând celebra mască mortuară. Această aliniere simbolică nu numai că evidențiază centralitatea lui Tutankhamon în studiile egiptologice, dar consolidează și rolul GEM în conectarea publicului contemporan cu descoperirile arheologice monumentale.

Egiptologii și ascensiunea egiptologiei

Disciplina egiptologiei datorează mult cercetătorilor-pionieri a căror muncă a dezvăluit secretele Egiptului antic. Descifrarea Pietrei de la Rosetta de către Jean-François Champollion în 1822 (care se află în preent la British Museum) a deschis calea pentru studiul sistematic, în timp ce metodele meticuloase ale arheologului și egiptologului Sir Flinders Petrie au stabilit noi standarde în săpăturile arheologice. Descoperirea mormântului lui Tutankhamon de către echipa condusă de arheologul Howard Carter și Lordul George Carnarvon în 1922 rămâne una dintre cele mai emblematice realizări din istoria arheologică, îmbogățind profund atât cunoștințele academice, cât și imaginația publică. Cu atât mai mult cu cât persoana care a descoperit inițial, întâmplător, mormântul a fost un copil egiptean de 12 ani, Hussein Abdul Rasoul, care aducea apă echipei de săpători egipteni, iar într-o zi, în timp ce săpau gropi pentru a fixa vasele cu apă, au descoperit mormântul faraonului.

Situri și descoperiri arheologice renumite

Peisajul Egiptului este brăzdat cu situri de o imensă semnificație istorică. Platoul Giza, de lângă Cairo, cu piramidele sale maiestuoase și enigmaticul Sfinx, continuă să captiveze atât cercetătorii, cât și vizitatorii. Necropola din Valea Regilor din Egiptul Superior, în sud, unde a fost descoperit mormântul lui Tutankhamon, exemplifică bogăția descoperirilor arheologice care au ieșit la iveală din nisipuri. Saqqara (în nord) și Luxor (în sud) contribuie în continuare la înțelegerea evoluției societății egiptene antice, a practicilor religioase și a artei funerare.

Concluzie

Oficializarea datei de deschidere a Marelui Muzeu Egiptean pe 1.11.2025 reflectă eforturile continue ale Egiptului de a promova gestionarea patrimoniului cultural și imersiunea publicului în antichitate.

Prin sincronizarea redeschiderii cu o aniversare istorică semnificativă, guvernul accentuează relevanța durabilă a descoperirilor antice în domeniul academic și turistic modern. Abordarea inaugurării muzeului exemplifică atât rigoarea logistică, cât și o apreciere profundă pentru moștenirea arheologică a Egiptului.

Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean marchează o nouă epocă în conservarea și celebrarea patrimoniului cultural al Egiptului antic. Prin reunirea celor mai semnificative artefacte, avansarea cercetării și implicarea publicului global, GEM consolidează locul central al Egiptului în patrimoniul mondial și continuă să inspire atât studii, cât și uimire.

Referințe

„Abdel Ghaffar, S. (9th May 2018), Sixth chariot of King Tutankhamun moved to the new museum, The Middle East Observer, https://meobserver.org/middle-east/egypt/2018/05/09/sixth-chariot-of-king-tutankhamun-moved-to-the-new-museum/ , accesat 31.10.2025.

Hawass, Z. (2020). The Grand Egyptian Museum: A New Era for Egyptology. Cairo: Supreme Council of Antiquities. ↩

Reeves, N. (2019). Egyptology: The Missing Millennium. London: British Museum Press. ↩ ↩

Sparavigna, A. C., & Baldi, M. M. (2016). Overlapping Circles Grid Drawn with Compass and Straightedge on an Egyptian Artifact of 14th Century BC. Retrieved from http://arxiv.org/pdf/1603.08536v1

Tyldesley, J. (2015). Tutankhamun’s Curse: The Developing History of an Egyptian King. London: Profile Books. ↩ ↩

Weeks, K. (2014). The Lost Tomb: The Greatest Discovery at the Valley of the Kings Since Tutankhamun. New York: William Morrow. ↩ ”

Redactor șef Elena Spânulescu